10/08/2020
Acu’, că mi-am revenit din șocul post-traumatic de vineri și din băutura d-aseară, să vă zic ce expertă sunt în organizarea evenimentelor. Și nu așa orșicum, am și diplomă dă organizator, da’ cre’că nu mi-au dat d-aia bună. 🙄
Înainte de eveniment, sun un prieten care știe cu d-astea și îl întreb cât timp ține o boxă d-aia încărcată. Fo 4-5 ore. A, bun! Mă gândesc eu, aia ține 4-5 ore, evenimentul meu durează maxim două ore, două ore jumate, e bine. Și nu mi-am mai bătut capul.
Joi îl sun din nou pe Emilian Gui care trebuia să și cânte, dar nu era clar pentru că mai avea un alt angajament și îmi zice:
- Din păcate, m-au sunat și nu pot să rămân, dar ți-am pregătit o boxă și un microfon.
- Bun! Nu-mi convine că nu rămâi, dar mulțumesc frumos de ajutor!
Și iar îmi scot din minte povestea cu boxa, microfon și alte scule d-astea.
Vineri, în ziua cu pricina, când credeam că am rezolvat tot și mă încadrez în timp, primesc un mesaj de la o prietenă că are o urgență. Na! Prietenu’ la nevoie să cunoaște, mă duc acu’, ce să fac? Dăcât că urgența era o țuică-n Vamă! 🙈Degeaba am zis că am treabă, că altă zi, că...nimic!
Ajung acasă pe la patru și ceva. E, hai că dacă mă mișc mai repede, sunt gata până la șase, hai șase și zece, mă consolez eu. Reușesc să plec la și jumate.
Ajungem la locul faptei și Emi vrea curent. Curent de la priză, că nu-l satisfăceau curenții marini! Pentru toate sculele alea care în mintea mea funcționau pe baterii și care nu erau doar o boxă și un microfon. 🙉
Destul de relaxată, zic: stai așa că rezolv! Avea el o rolă cu cablu, mai găsesc și eu una imediat, întindem toate jucăriili, când, ce să vezi?!! Avem curent, da’ n-avem curent, că priza era legată la stâlpii de pe faleză, care stâlpi luminează când decide senzoru’ vieții, adică după ce apune soarele. Bă, ești prost?!! 😯Am tot ce-mi trebuie și depind de un amărât de buton?!! Imposibil așa ceva! Pun mâna pe telefon, doar n-o să mă învingă pe mine senzoru’ mă-sii. Iaca, m-a învins!🤦♀️
În cinci ani de evenimente organizate, niciodată oamenii nu veneau la timp. Acu' erau toți prezenți cu 10 minute înainte de ora de începere, iar eu mă rugam să apună soarele măcar cu 20 de minute mai devreme. N-a funcționat! Cre’că n-am zis rugăciunea potrivită că nu m-a auzit Bărbosu’. 😔
Între timp, constat că lumea n-a citit ce-am scris pe fb, că vom sta pe nisip, așa că ne mutăm și catrafusele în zona de șezlonguri, că na! Doar nu era să țiu lumea pe nisip să răcească vrunu. 🙄
În cele din urmă, îi vine lui Emi ideea că ajungem totuși cu cablurile pînă la restaurantul din apropiere și începem cu 10 minute înainte de apusul soarelui. Asta după ce mi-a zis: acum cred că nu mai ai niciun fel de dubiu în ce te privește, că ceva nu-i în regulă cu capul tău. El, unul dintre puținii care nu-mi spuneau d-astea.
Concluzie: la barza chioară îi face Dumnezeu cuib! 🙏
Emi, data viitoare nu mai fac d-astea, da’ nici nu pot să garantez că nu fac alte tâmpenii.😁 N-aș fi Adela Bănăseanu dacă nu fac nicio drăcie. 😂😂
